Skip to content

Tara Padurenilor fara Padureni!

04/06/2012

Ca hunedorean, originar din neam- de – neamul alor mei din Tara cu nume istoric numita Tara Hategului, ramificat si cu neamuri din Muntii Orastiei (Piatra Rosie, Bosorod, Valcele Bune, Pesteana), Tara cea vecina peste dealurile Depresiunii Hategului cu Muntii Retezat si cu ceea ce – cu simtire si talent narativ Constantin Gaina numeste Tara Padurenilor, opinez ca numele e impropriu, nici padurenii nu uzeaza de sintagma acest toponimic. in documente istorice zona muntilor Poiana Rusca apare ca Tinutul Padurenilor…in regiunea Hunedoara, bogata in munti si delurime, rauri si lunci (vai), lacuri montane si sesuri fertile, aceste vechi denumiri specifice mai cu seama dupa muntii locuiti, sunt decise probabil dupa vremelnicul uz notarial din Imperiul Austro-Ungar, fie ” tari”,( landuri), fie ” tinuturi”, sintagma suferind arealul dat – acceptat si numit intru locuire- folosire conditionata de dari, biruri, taxe, alte si mai apasatoare in veac…( tinut , intre-tinut?) unei populatii locale ab origine… in Valea Streiului, dar si pe varfurile vitrege – izolate ale Ruscai, ori pe Valea Muresului, Simeria, Deva, in amonte spre motime, prin secolele XIV- XV, au fost stramutate inclusiv populatii rurale, inclusiv diversi mestesugari si (sau) chiar mici nobili scapatati, din alte tinuturi romanestio, dar si din Slovenia, Macedonia, aromani, meglenoromani, chiar si ramuri grecizate undeva sub Dunare si fiind in reflux spre origini… E o pulsatie in timp si spatiu, amindindu-ne de Mama Natura, unul ce este fie complice, fie infratit cu Omul…Uneori supravietuirea este subvietuire. Sigur este ca pamantul a trebzut mereu fi lucrat, ca subsolurrile au trebuit mereu explorate, ca oamenii s-au hranit si i-au hranit si pe altii, nu odata daruind, apoi fiind pradati…Dreptatea, in istorie, pare-se este utopie, iar adevarul este gonflabil, dupa care-cum ia in stapanire ( ca bine primit, apoi devenit stapan prin abuz),… Nu degeaba atat momarlanii din Valea Jiului, cat si localnicii vechi din tinuturile sus invocate, au o vorba despre venetic ( venituri, cu accent pe u, dar mai ales Barabe… De unde vine acest cuvant, altadata… Eu cred si stiu ca e o chestiune de comportament antionomic: nomadismul( stramutarile, venirile, tupeismul, nuante ale vandalismuluzi istoric- pe de o parte, si prea- rabdarea ori bucavointa a sedentarului, a omului locului ( …),… Iar ca factor diabolizat, specularea acestui dualism artificial, de catre vremelnicii “ocupanti ai propriei tari”.

Ce bizar! Fac valuri prin tinuturile noastre piratii cu aparatura moderna, de detectare a metalelor rare.S-au aflat printre ei nu atat straini, cat asa-zisi aciuati, adica vremelnicii semanati, prasiti cum ziucem noi pe aici…Scandalul bratarilor dacice de aur si multe, multe altele. Ce n-au gasit nici navalitorii, comori ascunse in graba in milenii, cu gandul sfasiuetor de inviere, al…unei intoarceri la vatra lor, fura barbar ” ai nostri” si valorifica in coterie cu (fara-de) legea unora, iata ponoasele, pedeapsa prea- rabdarii si a reflexului conditionat al desproprietaririlor din ” epoca” … Recent, in Tinutul Padurenilor, sattrari moderni, in limuzine, au achizitionat la drum de noapte, de la naivii batrani, obiecte pe care fac valuta grea la Viena, ori acatarii. Icoane pe sticla, lazi de zestre inflorate, monezi, alte cele… Manelistul : ” Cu euro si dolari/ Te fac om pe mai nimic/ Ca n-am bani de pojinari/

Statu’ nu mi-o dat nimic”!

Revazand istorii certe( A.D.Xenopol, de ex.) – este documentat ca Å¢ara Zarandului, a motilor, contine si populatii arhaice care au fost stramutate in vechime din Dalmatia, chiar si din Italia, pe criteriul breslelor mineresti, insa populatia majoritara este a motilor. Deasemenea, aiici si pe Mures si Crisul Alb, in secole au fost colonizati si “impamanteniti” asa zisi ” ruteni” sau russini, coborati din Ucraina de ayi, unde a doua entine dupa ucrainieni este cea a rutenilor, numiti uneori si rudeni( vezi satul Ruda din Poiana Rusca). Muntii Poiana Ruscai au fost bogati in minereu de fier si in aur ( au fost explorari aurifere in ape, cum este cea a Zlastilor, de la slavonicul ZOLOTAIA – aur – de unde si zlatarii, comerciantii ambulanti ( pe carute), cu aur, din veacuri. Aurul padurenilor insa nu a fost exploatat din subteran, iar cel din rauri ( nisip si pepite) s-a epuizat, ramanand vagi amintiri in eposul sau toponimia locala., mai toate fiind ab origine slavonice, sau maghiarizate notarial in timpuri mediavele predominante. Acelasi denumiri abunda – amintind de meserii, pe Mures si Crisul motesc: Zlata, Gurazlata, Gurasada s.c.l

Fierul, cel exploatat inca din timpurile dacice, apoi de romani, asa cum dovedesc miile de pietre inscriptionate ( tombale) ale administratorilor, in Tara Hategului (Ostrov, Clopotiva, Zeicani, Densus, Pesteana, Pestenita, Strei, Strei Singeorgiu, etc.) dar mai ales in Tinutul Padurenilor si Tinutul Hunedoarei, recte in Tara Orastiei, toate arealuri limitrofe ale Regiunii de pe Munti, au exploatat si atras mereu populatii din alte zone, cum bunaoara carbunarii de care scrie C.Gaina, cu care de altfel am colindat mult timp acesti munti si vai ce tezaurizeaza unic o istorie ce mereu se redescopera, uluitoare, fascinanta. Fostul sat al carbunarilor, Curpen, fussese intr-adevar intemeiat de meseriasi cuptorari ce asigurau prin arderea lemnului de padure, carbunele necesar la frunale si otelarii in orasul din aval, Hunedoara. Fierul – iata adevaratul aur al unei ere ce – inca cu doua-trei decenii comuniste, dadea semne certe de prabusire ca industrie…Sus, la padureni, de unde veneau navetistii unei zone distruse in resursele de suprafata, livezi, paduri, cresterea vitelor si oilor, s.a.- datorita colectivizarii de tip stalinist- chibut ( …), insingurati pe creste, lipsiti de apa potabila dura, datorita solului calcaros, satenii nu aveau mijloace de trai suficiente si devenisera mineri sau furnalisti, coborand “la oras” pentru castigul ce avea sa le asigure apoi o pensie…

Tinutul (ci nu Tara) Padurenilor a fost si este in unele zone chiar radioactivizat peste admisibil, uranifer sau feros… Am fost impreuna cu eminentul savant Brauner in anii 70 in zona si el facuse un studiu privind consecintele endemice ale acestei radioactivitati, asociate si cu prostul obicei – datorat izolarii, – de a se admite casatorii intre rude de gradul doi si trei… De aici, rezultau boli ca imbatranirea genei, guse, deformari, masculinizare, s.a.

Desigur ca inainte de razboi, la padureni erau si negustori, temporar cantonati prin vai, care faceau negot in tara si pana in Austria, mai ales cu fier si fonta, inclusiv cu produse ale furnalului de la Calan, fosta propietate a magnatului vremii, Auschnitz ( sobe forjate, feronerie artisitica, unelte casnice sau agricole, etc.) Ei conlucrau cu proprietarii minelor si atelierelor de fier( cu zecile pe vaile Cernei si Govajdiei in imperiu).

Padurenii sateni “aninati de munti”, cum scriam prin anii 70 intr-o carte de reportaje (editura Eminescu), au convietuit cu cei stramutati, cum bunaoara crabunarii din Curpen, pana acesta a suferit brusca extinctie… Numai ca nu doar el. Zeci de sate padurenesti sunt grav depopulate, o data cu prabusirea mineritului, inclusiv “capitala” tinutului, Ghelari (ci nu Ghelar, deoarece este o forma “domneasca”, gresita, a lui DELARI (oameni de pe dealuri, vs. VÄ‚LARI- oameni din Vale). Dramatice sunt vechile sate neobisnuit de frumoase, ca Cerisor sau Alun, unde prosperase temporar explorarea de marmura… Alte zeci sunt in aceeasi stare. Nepasarea, proasta administratie, seismul tranzitiei, au efecte criminale fata de acesti oameni unici prin frumusetea obiceiurilor, portului inegalabil de frumos, datinilor, folclorului lor. Cel mult aceste valori, laolalta cu urmasii lor emigrati la orase, sunt fie la muzee, fie in exotismul… comercializat al sarbatorismului emanat “exacerbat din festivismul ceausist… fie, obiect de studiu la muzee si institute de cercetari…

Tragedia agoniei satelor precum Curpen, este asadar determinata de schimbarea generala, ca un efect tsunami al globalismului… Daca Å¢inutul Padurenilor a conservat valori inestimabile, tezaurul, mai ales CEL VIU, UMAN, este chiar ceva paradoxal. Timpul s-a rupt si s-au cascat guri mai urate decat bunaoara uriasele gropi aidoma unor cratere de impact meteoritic, – ale vechilor exploatari miniere Teliuc, (de la groful ungur Teleki), Ghelari (de la Delari), ori cea de nisip de cariera, din Teliucul inferior pe Cerna .. Tot astfel, aminteste-ti draga prietene, pe Valea Nandrului in amonte, pana la fostele mine de uraniu o vreme exploatate sadic de tovarasii sovietici cu cozile lor de topor din anii stalinisti.

Å¢inutul padurenilor – asa cum este corect a fi numit, este intr-adevar la vamile succesive ale Povestii.

Drumurile ce ne duc tot mai rar, vai, in natura inegalabila, pe Lunca Cernii ori sus, pana la fascinantul plai Meria…, drumurile, zic, sunt oarecum si in noi. Ele pot prin anamnezis reinnoi Memoria.

Deocamdata se cauta solutii de infrastuctura, se zbat unii si altii pentru un turism asa-zis agrar( stupida gaselnita”). Cei ce au ramas pe culmi, ici-colo, isi au fiii si nepotii plecati in acesti ultimi 20 de ani, prin lume, in Spania, Anglia, Irlanda, Franta, Italia… Oarecum, la Meria de exemplu, viata a recapatat ceva din tribalismul romantic (sic), al culegatorilor de fructe, bureti ori al cresterii de oi cu soiuri din Scotia sau Anglia… Industria lemnului pare sa aiba un viitor pe aici. Si altele. Un iscusit maestru orasean mi-a dovedit cum de pe muntii lor pot comunica direct inclusiv cu Japonia, prin adaptari inteligente de tehnica informatica.

Epilogos

Ciresii, prunii, merii, perii, pastravul, zmeura, afinele, murele, strugurii, oile, caprele, folclorul, drumetia, arheologia, peisajele, ruinele, cararile, pesterile, culturile terasate aidoma celor ale incasilor (!!!), poate un muzeu – doua al satului, poate o rezervatie de zimbri, de caprioare… ultimii batrani… lacul, vilele inavutitilor de drept ori cu japca, brandusele, ghioceii, focurile din vetre, noul vandalism, noua ingratitudine, ultimele voci doinitoare, mierla si cucul, progadia si invaziile de mistreti versus invaziile branconierilor… Povestea continua, multidimensionala, interferenta uneori, aparent haotica alteori. Ca daca nu ar (mai) fi, nu s-ar (mai) povesti.

 http://www.romanianvip.com/altfel-poveste-din-tinutul-padurenilor/

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: